miercuri, 2 ianuarie 2008

iubire în mers


până la urmă nici nu contează dacă ritmul lucrurilor a fost acelaşi
au existat sâmbete şi miercuri vineri şi joi luni
şi marţi şi întotdeauna o duminică
care împărţea promisiuni ferme pentru o iubire veşnică
totul e ca înainte
nu zboară anemone sfinxul dormitează în orient
îndrăgostiţii merg să prindă ploile
nici o intenţie de evadare
înnebuneşte albastrul în sămânţă
până şi prăpăstiile urlă
e prea târziu să mai fac şi altceva
cu degetele am strivit sărutul acela franţuzesc dintre două furnici
de atunci am încetat să mai cred în tine

în orice fir de stâncă stă înfipt jurământul tău cu chip de femeie
doar eu uneori
îmi văd îngerul
e atât de înger că uneori se plictiseşte
aşteptând să fiu alungată din biserică

când întâlneşti un copac singuratic închină-te
fără îndoială în el e un Sfânt

Niciun comentariu: