luni, 12 noiembrie 2007

trenul acesta umblă plângând

nu mai locuiesc aici îngerii

o să-mi ard hainele
o să-mi schimb identitatea
şi-am să las în urmă clişee momentane
cu mine
şi-o coloană sonoră

nimeni nu povesteşte un anotimp de bunăvoie

toţi au murit prin vagoane
trenul îşi continuă drumul
îmbrăcând surâsuri pentru amante
în fiecare gară

îmi revendic dispreţul
pentru că am nevoie de un transplant
de inimă răsfăţată

am avut destulă vreme să uit
cum se-ntind promisiunile
între o sabie şi cealaltă

oare vinerea e zi de vizită la Dumnezeu?

Niciun comentariu: