sâmbătă, 20 octombrie 2012

înainte şi înapoi





întotdeauna am vrut să privesc în lungul lucrurilor mi-a plăcut să umblu pe străzi în căutarea altei străzi mereu necunoscute
când eram mică mă fascina să stau nemişcată fără să mă uit în dreapta sau în stânga priveam vietăţile cum intră şi cum ies din găuri în care numai ele încap
când am omorât primul gândac am crezut că o să mor şi eu în ziua aia şi o să rămân întoarsă fără să ştiu în ce parte
de frică am început să alerg în jurul lui începuse să plouă dar el era tot acolo cu picioarele în sus nemişcat
dacă se sfârşise înseamnă că a trebuit să înceapă
cum o fi început gândacul asta... mă gândeam
când am să fiu mare da când am să fiu mare am să-mi cumpăr grămezi de pălării cu bor şi cu flori am să mă mărit cu un bărbat bogat musai să nu fie plictisitor (urăsc bărbaţii plictisitori) am să învăţ să joc barbut şi am să fac tot posibilul să mi se adreseze cereri nelalocul lor
am să-mi cumpăr ţigări scumpe mentolate şi o brăţară cu scoici câteva lumânări parfumate şi o tabachera chic
copilăria asta mă plictiseşte îmi spun făcând lehamite un semn din mână
îmi iau grăbită jucăriile sub braţ şi fug spre casă

plouă

camera mda... camera mea de joacă avea toate locurile ocupate
cu părere de rău mă uitam la peretele acela unde caii se duceau zilnic să se adape gândindu-mă cât de triste trebuie să se simtă animalele astfel părăsite în dispreţul tapetului
caii iscăleau doar cu o cruce trecerea lor pe acolo fără să se sinchisească de analfabetismul lor înnăscut
pe alt perete păsările mai isteţe silabiseau cu glas tare şi răspicat vocalele mai la modă şi consoanele mai puţin indigeste
chiar şi blândul rinocer devenise bănuitor nu înţelegea sentimentele agitaţiei
rămăsese acolo pentru mine părăsindu-şi viitorul
atâta grijă atâta dragoste atâta dăruire pentru ca momentul să-l transforme într-un nătâng bătrân căutându-şi cimitirul
în depărtare ziua începea să se mijească când fără veste un zgomot le-a amintit cailor destinul inevitabil al rinocerului
trezită din somn asistam nedumerită la transformarea lentă a camerei mele de jucării...

Niciun comentariu: